Articolul 5.2 · 16 min de citit
Variabile
Variabilele păstrează valorile cu care lucrează un script: texte, numere, liste de elemente.
Publicat în februarie 2006 · Actualizat în octombrie 2026 · Drogoreanu Catalin Gabriel
O variabilă este un nume sub care păstrezi o valoare: un text, un număr, o listă de elemente. Valoarea poate fi citită și modificată de oricâte ori pe parcursul scriptului.
Declararea unei variabile
În PHP, numele unei variabile începe cu semnul $. Nu există un cuvânt cheie pentru declarare: variabila apare în momentul în care îi atribui o valoare cu operatorul =. Tipul ei nu se declară, ci rezultă din valoarea primită și se poate schimba la o nouă atribuire.
<?php
$program = 'PHP';
echo $program; // afișează PHPReguli de denumire
- după
$urmează o literă sau caracterul_(liniuță de subliniere), niciodată o cifră; - în continuare pot apărea litere, cifre și
_; spațiile și cratimele nu sunt permise; - literele mari și mici contează:
$varsta,$Varstași$VARSTAsunt trei variabile diferite; $thiseste rezervat (se folosește în clase).
| Nume | Corect? |
|---|---|
$nume, $_temp, $pret2 | da |
$numeClient, $nume_client | da (două convenții uzuale: camelCase și snake_case) |
$2pret | nu: începe cu o cifră |
$nume-client, $nume client | nu: conține cratimă sau spațiu |
Alege nume sugestive ($pretTotal în loc de $x) și folosește o singură convenție în tot proiectul. Deși PHP acceptă și litere cu diacritice în nume, evită-le: scrie $tara, nu $țară.
Concatenarea: text și variabile
Operatorul . (punct) lipește două șiruri. Așa poți combina text și variabile în aceeași instrucțiune echo:
<?php
$luna = 'iulie';
echo 'Am concediu în luna ' . $luna;Modificând valoarea variabilei se modifică textul afișat. Într-o expresie pot apărea oricâte variabile:
<?php
$ziua = 22;
$luna = 12;
$anul = 1995;
echo 'Data nașterii este ' . $ziua . '.' . $luna . '.' . $anul;Data nașterii este 22.12.1995Operatorul .= adaugă un text la sfârșitul unei variabile: $mesaj .= ' și mai departe'; este prescurtarea pentru $mesaj = $mesaj . ' și mai departe';.
Tipuri de date
Tipurile de bază pe care le vei folosi cel mai des sunt:
| Tip | Ce conține | Exemplu |
|---|---|---|
string | șir de caractere (text) | 'Ana are mere' |
int | număr întreg | 2026, -52 |
float | număr zecimal (cu virgulă mobilă) | 3.14, -2.59 |
bool | valoare logică | true, false |
array | tablou: o listă de valori, fiecare cu o cheie | ['apă', 'aer', 'foc'] |
null | lipsa unei valori | null |
Pe lângă acestea există obiectele (object), folosite în programarea orientată pe obiecte, și resursele (resource), de exemplu un fișier deschis.
Numere întregi (int)
Un număr întreg poate fi pozitiv sau negativ și poate fi scris în baza 10, 16, 8 sau 2:
$a = 2026; // zecimal
$a = -52; // negativ
$a = 0x1D; // hexazecimal (29)
$a = 0135; // octal (93); din PHP 8.1 se poate scrie și 0o135
$a = 0b1010; // binar (10), din PHP 5.4
$a = 1_000_000; // cifre grupate cu _ pentru lizibilitate, din PHP 7.4Cel mai mare întreg este dat de constanta PHP_INT_MAX (pe sistemele de 64 de biți, 9223372036854775807). Un rezultat care depășește această valoare devine automat float.
Numere zecimale (float)
Separatorul zecimal este punctul, nu virgula. Se poate folosi și notația științifică:
$a = 3.14;
$a = -2.59;
$a = 1.3e2; // 130
$a = 6E+3; // 6000<?php
$temperatura = -5;
$vant = 8.5;
echo 'La Sinaia sunt ' . $temperatura . ' °C, iar vântul bate cu ' . $vant . ' m/s.';Numerele zecimale sunt păstrate în binar cu precizie limitată, așa că unele calcule dau rezultate aproximative: 0.1 + 0.2 nu este exact 0.3, ci 0.30000000000000004. Nu compara direct două valori float pentru egalitate și, la afișare, rotunjește cu round() sau formatează cu number_format(). Pentru sume de bani este mai sigur să lucrezi în bani (cenți) ca numere întregi.
Valori logice (bool)
Tipul bool are doar două valori: true (adevărat) și false (fals). Le folosești în condiții (if) și le primești ca rezultat al comparațiilor. Când o altă valoare este folosită ca valoare logică, PHP o consideră false dacă este una dintre următoarele, și true în rest:
false,0,0.0,null;- șirul gol
''și șirul'0'(atenție:'0.0'și' 'sunttrue); - tabloul gol
[].
null
null înseamnă „fără valoare”. O variabilă are valoarea null dacă i-ai atribuit-o explicit sau după ce a fost ștearsă cu unset(). Folosirea unei variabile care nu există produce în PHP 8 avertismentul Warning: Undefined variable (în versiunile vechi era doar o notificare). Verifică existența ei cu isset(), care întoarce false și pentru variabilele cu valoarea null:
if (isset($nume)) {
echo $nume;
} else {
echo 'Variabila $nume nu există.';
}Aflarea tipului: var_dump(), gettype() și funcțiile is_*
var_dump() afișează tipul și valoarea uneia sau mai multor expresii; este cea mai folosită unealtă de depanare. gettype() întoarce numele tipului ca șir; din motive istorice, pentru float întoarce 'double'. Din PHP 8 există și get_debug_type(), care folosește numele actuale ('int', 'float', 'string'…).
<?php
var_dump(19, 3.14, 'șir', true, null);
echo gettype(3.14); // doubleint(19)
float(3.14)
string(4) "șir"
bool(true)
NULL
doubleObservă că var_dump() arată lungimea șirului în octeți: „șir” are trei litere, dar patru octeți, pentru că „ș” ocupă doi octeți în UTF-8. Același lucru face strlen(); pentru numărul de caractere al unui text cu diacritice folosește mb_strlen().
Pentru a verifica un anumit tip folosești funcțiile is_int(), is_float(), is_string(), is_bool(), is_array() și is_null(). Ele întorc true sau false:
<?php
$a = 19;
if (is_int($a)) {
echo '$a este un număr întreg';
} else {
echo '$a nu este un număr întreg';
}Exemple pentru fiecare funcție: is_int(), is_float(), is_string(), is_array(). Funcția is_integer() din versiunea veche a acestui articol este doar un alt nume pentru is_int().
Datele primite dintr-un formular sunt întotdeauna șiruri, chiar dacă vizitatorul a scris un număr: is_int('19') întoarce false. Pentru a afla dacă un șir conține un număr valid folosește is_numeric(), iar pentru conversie, (int) sau (float):
$varsta = (int) '42'; // 42 (int)
$pret = (float) '9.99'; // 9.99 (float)
$text = (string) 15; // '15'
$activ = (bool) 'da'; // trueDespre compararea valorilor de tipuri diferite (== față de ===) găsești detalii în articolul despre operatori.
Șiruri: ghilimele simple și duble
Un șir (string) poate fi scris între ghilimele simple sau duble, iar diferența contează.
Între ghilimele simple textul este luat exact cum este scris: variabilele nu sunt înlocuite, iar singurele secvențe speciale sunt \' (un apostrof) și \\ (o bară inversă).
$a = 5;
echo 'acesta este un șir'; // acesta este un șir
echo 'variabila $a'; // variabila $a
echo 'rând1 \n rând2'; // rând1 \n rând2
echo 'L\'am văzut'; // L'am văzutÎntre ghilimele duble, PHP înlocuiește variabilele cu valoarea lor (interpolare) și interpretează secvențele speciale:
| Secvența | Semnificație |
|---|---|
\n | rând nou |
\r | retur de car (carriage return) |
\t | tab orizontal |
\\ | bară inversă (backslash) |
\$ | semnul dolar |
\" | ghilimele duble |
\u{1F600} | caracterul Unicode cu codul dat (din PHP 7.0) |
<?php
$nume = 'Ivan Paul';
$data = '19 iulie 2025';
echo "Solicitarea a fost făcută de domnul $nume pe data de $data.";Solicitarea a fost făcută de domnul Ivan Paul pe data de 19 iulie 2025.Când variabila este urmată de litere sau este un element de tablou, încadreaz-o în acolade: "{$produs}e", "Prețul este {$pret['lei']} lei". Forma "${nume}" este învechită din PHP 8.2 și nu trebuie folosită.
Reține și că \n produce un rând nou în codul sursă al paginii, nu în pagina afișată de browser. Pentru un rând nou vizibil folosește <br> sau paragrafe, ori funcția nl2br(), care adaugă <br> înaintea fiecărui rând nou dintr-un text.
Pentru texte lungi pe mai multe rânduri există sintaxa heredoc (se comportă ca ghilimelele duble) și nowdoc (ca ghilimelele simple, din PHP 5.3):
$nume = 'Ana';
echo <<<TEXT
Bună, $nume!
Acesta este un text pe mai multe rânduri.
TEXT;
echo <<<'TEXT'
Aici $nume rămâne exact așa.
TEXT;Tablouri (array)
Un tablou (în versiunea veche a articolului, „matrice”) păstrează mai multe valori sub un singur nume. Fiecare valoare are o cheie (index) prin care este identificată. Un tablou se creează cu paranteze pătrate [ ] (din PHP 5.4); forma veche array( … ) funcționează în continuare, dar este mai lungă.
Tablouri indexate
Dacă nu precizezi cheile, elementele primesc automat indicii 0, 1, 2 … Primul element are indicele 0.
<?php
$ape = ['ocean', 'mare', 'lac']; // forma veche: array('ocean', 'mare', 'lac')
echo $ape[0]; // ocean
$ape[] = 'râu'; // adaugă un element la sfârșit (indicele 3)
echo count($ape); // 4
print_r($ape);print_r() afișează tabloul într-o formă ușor de citit, iar var_dump() arată în plus tipul și lungimea fiecărei valori. Rezultatul lor este gândit pentru depanare; în pagină încadrează-l în <pre>, ca să se păstreze rândurile.
Rulează exemplul cu var_dump()
Indicii pot fi stabiliți și manual. Un element adăugat cu $tablou[] = … primește indicele următor celui mai mare indice întreg existent:
<?php
$echipamente = [1 => 'calculator', 3 => 'monitor', 5 => 'imprimantă'];
$echipamente[] = 'scaner'; // primește indicele 6Tablouri asociative
Cheile pot fi și șiruri; astfel de tablouri se numesc asociative și sunt potrivite pentru a descrie un lucru prin proprietățile lui:
<?php
$elev = [
'nume' => 'Ana Popescu',
'clasa' => 'a IX-a',
'media' => 9.25,
];
echo $elev['nume'] . ' are media ' . $elev['media'];
$elev['oras'] = 'Brașov'; // adaugă o cheie nouăCheile de tip șir se scriu întotdeauna între ghilimele: $elev['nume']. Forma veche fără ghilimele, $elev[nume], era tolerată în PHP 5 (cu o notificare), dar în PHP 8 produce o eroare fatală (Undefined constant). Singura excepție este în interiorul unui șir cu ghilimele duble, unde "$elev[nume]" este corect; și acolo forma cu acolade, "{$elev['nume']}", este mai clară.
Ștergerea elementelor
unset() șterge un element sau tot tabloul. Indicii rămași nu se renumerotează; dacă ai nevoie de indici consecutivi, folosește array_values():
<?php
$materii = [1 => 'Matematică', 2 => 'Fizică', 3 => 'Biologie', 4 => 'Istorie'];
unset($materii[3]); // șterge cheia 3 (Biologie)
print_r($materii); // cheile 1, 2, 4
print_r(array_values($materii)); // cheile 0, 1, 2
unset($materii); // șterge tot tabloulTablouri multidimensionale
Valorile unui tablou pot fi, la rândul lor, tablouri. Un element se citește cu câte o cheie pentru fiecare nivel:
<?php
$it = [
'monitor' => ['producator' => 'Samsung', 'ecran' => 'IPS', 'diagonala' => '27"'],
'imprimanta' => ['producator' => 'HP', 'tehnologie' => 'laser', 'hartie' => 'A4'],
'router' => ['producator' => 'TP-Link', 'wan' => 1, 'lan' => 4],
];
echo 'Monitorul este produs de ' . $it['monitor']['producator'] . '.<br>';
echo 'Routerul are ' . $it['router']['lan'] . ' porturi LAN.';Pentru a parcurge toate elementele unui tablou se folosește bucla foreach, prezentată în articolul despre structuri de control:
foreach ($it as $echipament => $date) {
echo $echipament . ': ' . $date['producator'] . '<br>';
}Funcții uzuale pentru tablouri
| Funcția | Ce face |
|---|---|
count($t) | numărul de elemente |
in_array($v, $t, true) | verifică dacă valoarea există în tablou (al treilea parametru, true, cere și același tip) |
array_search($v, $t, true) | întoarce cheia valorii căutate sau false |
array_key_exists($k, $t), isset($t[$k]) | verifică dacă o cheie există (isset întoarce false și pentru valoarea null) |
array_push($t, $v), $t[] = $v | adaugă la sfârșit |
array_pop($t), array_shift($t) | scoate și întorc ultimul, respectiv primul element |
array_unshift($t, $v) | adaugă la început |
array_merge($t1, $t2) | unește două tablouri |
array_keys($t), array_values($t) | tabloul cheilor, respectiv al valorilor |
sort($t), rsort($t) | sortează valorile crescător / descrescător (renumerotează cheile) |
asort($t), ksort($t) | sortează după valori / după chei, păstrând asocierea cheie–valoare |
implode(', ', $t) | lipește elementele într-un șir, cu separatorul dat |
explode(',', $s) | desparte un șir într-un tablou |
<?php
$fructe = ['mere', 'pere', 'prune'];
$fructe[] = 'caise';
echo count($fructe); // 4
var_dump(in_array('pere', $fructe, true)); // bool(true)
sort($fructe);
echo implode(', ', $fructe); // caise, mere, pere, prune
$note = ['Ana' => 9.5, 'Dan' => 7, 'Ioana' => 8.25];
asort($note); // Dan, Ioana, Ana (după notă)
echo implode(', ', array_keys($note)); // Dan, Ioana, AnaFuncțiile de sortare modifică tabloul primit și nu întorc tabloul sortat, de aceea nu se scrie $t = sort($t);.
Variabile superglobale
PHP pune la dispoziția fiecărui script câteva tablouri predefinite, numite superglobale, disponibile oriunde în cod, inclusiv în funcții:
| Variabila | Conține |
|---|---|
$_GET | parametrii din adresa paginii (pagina.php?nume=Ana) și datele formularelor cu method="get" |
$_POST | datele trimise de formularele cu method="post" |
$_SERVER | informații despre server și despre cererea curentă |
$_SESSION | datele sesiunii vizitatorului, păstrate pe server de la o pagină la alta (necesită session_start()) |
$_COOKIE | cookie-urile trimise de browser |
$_FILES | fișierele încărcate printr-un formular |
$_REQUEST | combinația dintre $_GET, $_POST și $_COOKIE; e mai clar să folosești direct sursa dorită |
$_ENV | variabilele de mediu |
$GLOBALS | toate variabilele din domeniul global al scriptului |
Tot ce vine prin $_GET, $_POST, $_COOKIE sau din antetele cererii este controlat de vizitator. Verifică întâi dacă valoarea există și escapeaz-o la afișare:
<?php
// varianta compatibilă cu orice versiune
$nume = isset($_GET['nume']) ? $_GET['nume'] : 'vizitator';
// varianta scurtă, cu operatorul ?? (din PHP 7.0)
$nume = $_GET['nume'] ?? 'vizitator';
echo 'Bună, ' . htmlspecialchars($nume) . '!';Lucrul cu formularele este detaliat în articolul despre preluarea datelor din formulare.
Învechit: în PHP 4 și 5, cu opțiunea register_globals activă, parametrii din formulare și din adresă deveneau automat variabile ($nume în loc de $_GET['nume']), iar datele mai puteau fi citite și din tablourile $HTTP_GET_VARS, $HTTP_POST_VARS, $HTTP_SERVER_VARS. Toate au fost eliminate în PHP 5.4; folosește numai superglobalele de mai sus.
Câteva valori din $_SERVER
| Cheia | Conține | Exemplu |
|---|---|---|
$_SERVER['REMOTE_ADDR'] | adresa IP a vizitatorului (în spatele unui proxy poate fi adresa proxy-ului) | Rulează |
$_SERVER['HTTP_USER_AGENT'] | textul cu care se prezintă browserul | Rulează |
$_SERVER['HTTP_REFERER'] | pagina din care a venit vizitatorul; poate lipsi | Rulează |
$_SERVER['SERVER_NAME'] | numele serverului | Rulează |
$_SERVER['SCRIPT_NAME'] | calea scriptului curent | Rulează |
$_SERVER['REQUEST_METHOD'] | metoda cererii: GET, POST … |
Valorile care încep cu HTTP_ sunt luate din antetele trimise de browser, deci pot lipsi sau pot conține orice text. Verifică-le cu isset() și afișează-le cu htmlspecialchars():
<?php
if (isset($_SERVER['HTTP_REFERER'])) {
echo 'Ai venit de la: ' . htmlspecialchars($_SERVER['HTTP_REFERER']);
} else {
echo 'Ai deschis pagina direct.';
}Domeniul variabilelor
Domeniul (scope) unei variabile este partea de cod în care ea este vizibilă. O variabilă creată în afara oricărei funcții aparține domeniului global al scriptului. Fișierele adăugate cu include sau require folosesc domeniul din locul în care au fost incluse, deci văd variabilele de acolo:
<?php
// exemplu1_9.php
$varsta = 10;
include __DIR__ . '/exemplu1_9b.php';
// exemplu1_9b.php
echo 'Mihai are ' . $varsta . ' ani.';O funcție are însă propriul domeniu, local: variabilele din afara ei nu sunt vizibile înăuntru, iar cele create înăuntru dispar la terminarea funcției. În exemplul următor, $varsta nu există în funcție; în PHP 8, folosirea ei directă ar produce avertismentul „Undefined variable”:
<?php
$varsta = 10;
function mihai()
{
if (isset($varsta)) {
echo 'Mihai are ' . $varsta . ' ani.';
} else {
echo 'În funcție, variabila $varsta nu există.';
}
}
mihai(); // În funcție, variabila $varsta nu există.Cu cuvântul cheie global (sau prin $GLOBALS['varsta']) funcția poate folosi variabila globală. Soluția recomandată este însă să transmiți valoarea ca parametru: funcția devine independentă de restul scriptului și mai ușor de refolosit (vezi articolul despre funcții).
<?php
$varsta = 10;
function mihai()
{
global $varsta; // folosește variabila globală
echo 'Mihai are ' . $varsta . ' ani.';
}
function mihaiCuParametru($ani)
{
echo 'Mihai are ' . $ani . ' ani.';
}
mihai();
mihaiCuParametru($varsta);Variabile statice
O variabilă locală obișnuită este creată din nou la fiecare apel al funcției. O variabilă declarată cu static rămâne locală funcției, dar își păstrează valoarea între apeluri, pe toată durata rulării scriptului (la următoarea încărcare a paginii pornește din nou de la valoarea inițială):
<?php
function contor()
{
$a = 0; // creată din nou la fiecare apel
echo $a . '<br>';
$a++;
}
contor(); contor(); contor(); // 0, 0, 0<?php
function contor()
{
static $a = 0; // inițializată o singură dată
echo $a . '<br>';
$a++;
}
contor(); contor(); contor(); // 0, 1, 2Funcțiile anonime (closures) primesc variabile din exterior prin use: function () use ($varsta) { … }. Funcțiile săgeată, fn() => … (din PHP 7.4), le preiau automat.
Variabile variabile
Valoarea unei variabile poate fi folosită ca nume pentru o altă variabilă, scriind două semne $:
<?php
$a = 'Mihai';
$$a = 'Ionescu'; // echivalent cu $Mihai = 'Ionescu';
echo "$a $Mihai"; // Mihai Ionescu
echo ${$a}; // IonescuConstrucția este rar necesară și face codul greu de urmărit. Aproape întotdeauna un tablou asociativ rezolvă aceeași problemă mai clar: $persoane['Mihai'] = 'Ionescu';.
Următorul articol prezintă constantele.