Articolul 5.10 · 8 min de citit
Exemple
Câteva mini-aplicații PHP utile, cu fișiere care rulează pe server: amprente, date, șiruri și tablouri.
Publicat în februarie 2006 · Actualizat în octombrie 2026 · Drogoreanu Catalin Gabriel
Acest articol strânge câteva exemple scurte, de folosit des: amprenta unui text, data și ora în limba română, lungimea și „curățarea” unui șir, literele mari și mici, unirea tablourilor și un tabel HTML generat dintr-un tablou. Fiecare exemplu are și un fișier care rulează pe server; deschide-l din linkul de sub cod și vezi rezultatul. Fișierele de exemplu funcționează atât pe PHP 5.6, cât și pe PHP 8.
Amprenta unui text: md5() și hash()
md5() calculează din orice text o amprentă (hash) de 32 de caractere hexazecimale. Același text dă mereu aceeași amprentă, iar o modificare cât de mică a textului o schimbă complet. Nu este o criptare: din amprentă textul nu poate fi recuperat. Pentru verificarea integrității unui fișier sau a unui text se preferă azi algoritmul SHA-256, prin hash('sha256', $text) (64 de caractere).
Formularul de mai jos trimite textul către scriptul test1.php:
<form action="php/test1.php" method="post">
<label for="date">Text:</label>
<input type="text" id="date" name="date" maxlength="200" required>
<button type="submit">Calculează</button>
</form><?php
$text = '';
if (isset($_POST['date']) && is_string($_POST['date'])) {
$text = $_POST['date'];
}
echo 'Text: ' . htmlspecialchars($text, ENT_QUOTES, 'UTF-8') . '<br>';
echo 'md5: ' . md5($text) . '<br>';
echo 'sha256: ' . hash('sha256', $text);
?>Scriptul verifică întâi că datele există și sunt un șir (isset, is_string), apoi afișează textul primit doar prin htmlspecialchars(), ca un cod HTML trimis prin formular să nu fie executat în pagină.
Deschide formularul și rulează exemplul
Nu folosi md5 pentru parole
Amprentele md5 și chiar SHA-256 se calculează foarte repede, așa că parolele „ascunse” cu ele pot fi ghicite prin încercări. Pentru parole PHP are, din versiunea 5.5, funcțiile password_hash() și password_verify(), care adaugă automat o valoare aleatoare (salt) și folosesc un algoritm lent, potrivit pentru acest scop:
<?php
// la înregistrare: salvezi în baza de date doar $hash
$hash = password_hash($parola, PASSWORD_DEFAULT);
// la autentificare: compari parola introdusă cu $hash salvat
if (password_verify($parolaIntrodusa, $hash)) {
echo 'Parolă corectă';
}
?>Data și ora: date()
date($format) întoarce data și ora curentă ca șir, după caracterele din $format. Al doilea parametru, opțional, este un moment dat (timestamp, numărul de secunde de la 1 ianuarie 1970), de exemplu time() sau rezultatul lui mktime(). Coloana „Exemplu” corespunde datei de 5 iulie 2026, ora 21:32:17:
| Caracter | Semnificație | Exemplu |
|---|---|---|
Y | anul, 4 cifre | 2026 |
y | anul, 2 cifre | 26 |
n | luna, fără zero în față | 7 |
m | luna, 2 cifre | 07 |
F | numele lunii (în engleză) | July |
M | numele lunii, 3 litere | Jul |
j | ziua din lună, fără zero în față | 5 |
d | ziua din lună, 2 cifre | 05 |
l (L mic) | ziua din săptămână (în engleză) | Sunday |
D | ziua din săptămână, 3 litere | Sun |
w | ziua din săptămână, cifră (0 = duminică … 6 = sâmbătă) | 0 |
N | ziua din săptămână după ISO 8601 (1 = luni … 7 = duminică) | 7 |
z | ziua din an, numărată de la 0 | 185 |
t | numărul de zile al lunii | 31 |
g | ora în format 12 h, fără zero în față | 9 |
G | ora în format 24 h, fără zero în față | 21 |
h | ora în format 12 h, 2 cifre | 09 |
H | ora în format 24 h, 2 cifre | 21 |
i | minutele | 32 |
s | secundele | 17 |
a | am sau pm | pm |
A | AM sau PM | PM |
Orice alt caracter din format (spațiu, cratimă, punct, două puncte) este afișat ca atare: date('d.m.Y H:i') dă 05.07.2026 21:32.
Ora afișată depinde de fusul orar al serverului. Stabilește-l explicit la începutul scriptului, altfel serverul poate folosi UTC:
<?php
date_default_timezone_set('Europe/Bucharest');
?>Numele zilelor și ale lunilor date de date() sunt întotdeauna în engleză. Cea mai simplă cale de a le afișa în română este să folosești două tablouri proprii, indexate după date('w') și date('n'):
<?php
// Test 2: data și ora curentă, inclusiv în limba română
// Compatibil PHP 5.6 – 8.x
date_default_timezone_set('Europe/Bucharest');
$zile = array('duminică', 'luni', 'marți', 'miercuri', 'joi', 'vineri', 'sâmbătă');
$luni = array(1 => 'ianuarie', 'februarie', 'martie', 'aprilie', 'mai', 'iunie',
'iulie', 'august', 'septembrie', 'octombrie', 'noiembrie', 'decembrie');
$acum = time();
$dataRo = $zile[(int) date('w', $acum)] . ', ' . date('j', $acum) . ' '
. $luni[(int) date('n', $acum)] . ' ' . date('Y', $acum) . ', ora ' . date('H:i', $acum);
$formate = array('d-m-Y g:i A', 'j-F-Y H:i', 'l-M-Y', 'd.m.Y', 'Y-m-d H:i:s');
?>Funcția strftime(), folosită odinioară pentru date în limba română împreună cu setlocale(), este învechită din PHP 8.1. Dacă serverul are extensia intl, varianta actuală este clasa IntlDateFormatter.
Pentru calcule cu date (o lună mai târziu, diferența dintre două date) folosește clasa DateTime:
<?php
$azi = new DateTime('now', new DateTimeZone('Europe/Bucharest'));
echo $azi->format('d.m.Y H:i'); // 05.07.2026 21:32
$azi->modify('+1 month');
echo $azi->format('d.m.Y'); // 05.08.2026
?>Lungimea unui șir: strlen() și mb_strlen()
strlen() întoarce lungimea unui șir în octeți. Pentru un text fără diacritice, ca „Another brick in the wall”, rezultatul (25) este chiar numărul de caractere. În UTF-8 însă literele ă, â, î, ș, ț ocupă câte 2 octeți, așa că pentru „Țară și munți” strlen() dă 17, deși textul are 13 caractere. Numărul real de caractere îl dă mb_strlen($sir, 'UTF-8'), din extensia mbstring:
<?php
// Test 3: lungimea unui șir – strlen() și mb_strlen()
// Compatibil PHP 5.6 – 8.x
$siruri = array('Another brick in the wall', 'Țară și munți');
$areMb = function_exists('mb_strlen');
?>Eliminarea spațiilor: trim(), ltrim(), rtrim()
trim()elimină spațiile albe (spațiu, tab, rând nou) de la începutul și de la sfârșitul șirului;ltrim()le elimină doar din stânga;rtrim()le elimină doar din dreapta.
Exemplul elimină pe rând spațiile din șirul ' 234 ', întâi cu ltrim(), apoi cu rtrim():
<?php
$a = ' 234 ';
echo strlen($a); // 5
echo strlen(ltrim($a)); // 4 – fără spațiul din stânga
echo strlen(rtrim($a)); // 4 – fără spațiul din dreapta
echo strlen(trim($a)); // 3 – fără spațiile de la ambele capete
?>trim() se folosește aproape mereu la datele primite din formulare, înainte de a verifica dacă un câmp a fost completat; un câmp care conține doar spații devine astfel un șir gol:
<?php
$nume = isset($_POST['nume']) ? trim($_POST['nume']) : '';
if ($nume === '') {
echo 'Completează numele.';
}
?>Litere mari și mici
strtolower() transformă un șir în litere mici, iar strtoupper() în litere mari. ucfirst() face mare doar prima literă, iar ucwords() prima literă a fiecărui cuvânt.
Aceste funcții lucrează însă doar cu literele fără diacritice: strtoupper() lasă ă, î, ș, ț neschimbate. Pentru texte în română folosește mb_strtolower() și mb_strtoupper():
<?php
$b = 'atenție înaltă tensiune';
echo strtoupper($b); // ATENțIE îNALTă TENSIUNE
echo mb_strtoupper($b, 'UTF-8'); // ATENȚIE ÎNALTĂ TENSIUNE
?>Unirea tablourilor: array_merge()
array_merge() unește două sau mai multe tablouri într-unul nou. Elementele cu chei numerice sunt renumerotate de la 0. În exemplul vechi elementele erau scrise fără ghilimele:
<?php
$a = array(apa, aer, foc); // greșit: apa, aer, foc sunt tratate drept constante
?>PHP le trata drept constante nedefinite și, cu un avertisment, le folosea ca text. Din PHP 8 acest cod oprește scriptul cu eroarea Undefined constant. Textele se scriu întotdeauna între ghilimele, iar tablourile se pot scrie mai scurt, cu [ ] (din PHP 5.4):
<?php
$a = ['apă', 'aer', 'foc'];
$b = ['fructe', 'legume', 'carne'];
print_r(array_merge($a, $b));
?>Array
(
[0] => apă
[1] => aer
[2] => foc
[3] => fructe
[4] => legume
[5] => carne
)Din PHP 7.4 tablourile cu chei numerice se pot uni și cu operatorul ... (spread):
<?php
$c = [...$a, ...$b]; // PHP 7.4 sau mai nou
?>Numărarea elementelor și un tabel generat din tablou
count() întoarce numărul de elemente ale unui tablou. Exemplul de mai jos folosește un tablou asociativ (produs → preț), îi numără elementele, calculează totalul cu array_sum() și generează din el un tabel HTML cu foreach. Prețurile sunt formatate în stil românesc (virgulă zecimală) cu number_format($pret, 2, ',', '.').
<?php
// Test 7: numărarea elementelor unui tablou și generarea unui tabel HTML
// Compatibil PHP 5.6 – 8.x
$produse = [
'fructe' => 12.50,
'legume' => 8.20,
'carne' => 35.90,
'lactate' => 9.75,
];
$total = array_sum($produse);
?><h1>Numărarea elementelor unui tablou</h1>
<p>Tabloul are <strong><?php echo count($produse); ?></strong> elemente.</p>
<table>
<caption>Tabel generat din tablou cu foreach</caption>
<tr><th scope="col">Nr.</th><th scope="col">Produs</th><th scope="col">Preț (lei)</th></tr>
<?php $nr = 0; foreach ($produse as $produs => $pret) { $nr++; ?>
<tr><td class="num"><?php echo $nr; ?></td><td><?php echo htmlspecialchars($produs, ENT_QUOTES, 'UTF-8'); ?></td><td class="num"><?php echo number_format($pret, 2, ',', '.'); ?></td></tr>
<?php } ?>
<tr><th scope="row" colspan="2">Total</th><td class="num"><strong><?php echo number_format($total, 2, ',', '.'); ?></strong></td></tr>
</table>Din PHP 8, count() aplicat unei valori care nu este tablou (sau obiect numărabil) oprește scriptul cu o eroare (TypeError); verifică la nevoie cu is_array(). Mai multe despre tablouri și instrucțiunile de control găsești în celelalte articole din capitolul PHP.